Logopedia este o disciplina psihopedagogica avand un caracter teoretic determinat de necesitatea de a elucida problemele complexe de natura psihologica, pedagogica, sociologica si medicala ale limbajului, precum si un pronuntat caracter practic, vizand corectarea tulburarilor de limbaj, optimizarea intelegerii si comunicarii. Tulburarile de limbaj afecteaza comunicarea atat ca forma cat si continut , relationare si cognitie. Logopedia studiaza natura si formele de manifestare a defectelor, tulburarilor de limbaj si vorbire, propunand metode si procedee de corectare adecvate.
Scopul logopediei se imparte in trei domenii: preventie, terapie si integrare sociala.
Beneficiarii terapiei logopedice sunt atat copiii prescolari, scolari cat si adultii cu diferite deficiente de limbaj.
Activitatea logopedica este adresata in special copiilor, nu numai datorita frecventei mari a tulburarilor de limbaj, dar si pentru faptul ca la acestia vorbirea este in continua structurare, iar dereglarile aparute au tendinta, o data cu trecerea timpului sa se consolideze si sa agraveze sub forma unor deprinderi deficitare. Logopedul alege exercitiile care corespund particularitatilor copilului ce se afla in tratament si se axeaza in special pe gimnastica aparatului fono-articulator, reglarea respiratiei, imitarea onomatopeelor, denumirea obiectelor sau imaginilor, repetarea silabelor, exercitiile de dezvoltare a auzului fonematic, formarea pe mici propozitii pe baza unor imagini concrete, povestire libera.
Cauzele deficientelor de limbaj
- Dintre cauzele care pot actiona in timpul sarcinii citam intoxicatiile si infectiile gravidei, sarcina toxica cu varsaturi si lesinuri dese, incompatibilitatea Rh, traumatismele mecanice sau psihice ale gravidei s.a. Din categoria cauzelor care actioneaza in timpul sarcinii mentionam nasterile grele si prelungite, care duc la leziuni ale SNC, asfixierile, hemoragiile prelungite din timpul sarcinii, consumul de alcool, infectiile sifilitice, tuberculozele etc.
Dupa nastere pot actiona mai multe categorii de cauze cum ar fi:
- cauze organice: traume mecanice, infectii si intoxicatii cu substante chimice sau medicamentoase, cu alcool, fragilitetea organismului si a sistemului nervos al copilului, encefalitele acute, aproape toate bolile infectioase, contagioase sau virotice din primul an de viata;
- cauze functionale care pot afecta receptia si perceptia vorbirii in toate segmentele sale: fonatie, respiratie articulatie s.a.
- cauze psiho-neurologice, intalnite mai ales la subiectii cu handicap mintal, cu tulburari de atentie si de memorie, de reprezentare acustica si optica, cei cu ,,buza de iepure”, imaturitatea s.a.
- cauze psiho-sociale : conditiile de mediu si de educatie, relatiile deficitare dintre parinti, starile conflictuale, stresante, bilinqvismul timpuriu, deficientele senzoriale, tulburarile de personalitate, afectarea mijloacelor de expresie si de receptie a vorbirii s.a.
Clasificarea deficientelor de limbaj
Clasificarea tulburarilor de limbaj este foarte dificila din mai multe motive: complexitatea mecanismelor anatomo-fiziologice care stau la baza formarii si dezvoltarii vorbirii, cuplarea diferitelor deficiente de limbaj la aceeasi persoana, lipsa unei terminologii unitare pentru definirea acestor tulburari. Acestea pot fi grupate (dupa Matei Gutu, 1975) dupa urmatoarele criterii :
- anatomo-fiziologic afectat;
- structura linqvistica afectata;
- periodizare, in functie de aparitia tulburarilor de limbaj;
- psihologic.
Clasificarea deficientelor de limbaj:
1. tulburari de pronuntie:
- Dislalia – incapacitatea de a pronunta corect o silaba, un sunet sau un cuvant.
- Rinolalia – vorbirea nazala.
- Dizartria – vorbire confuza
- Disfonica si disritmica – cu rezonanta nazala, caracterizata prin monotonie si pronuntare neclara.
2. tulburari de ritm si fluenta a vorbirii:
- Balbaiala, logonevroza, tahilalia, bradilalia, aftongia, etc
3. tulburari de voce
4. tulburari ale limbajului citit-scris:
- Agrafia, alexia, disgrafia, dislexia
5. tulburari polimorfe de limbaj:
- Afazia si alalia
6. tulburari de dezvoltare a limbajului:
- Mutismul psihogen si retardul sau intarzierea in dezvoltarea vorbirii
7. tulburari ale limbajului bazate pe disfunctii psihice:
- Dislogii, ecolalii, jargonofazii