Grup de socializare

Socializarea, alaturi de celelalte procese ale dezvoltarii, reprezinta o coordonata importanta a modelarii personalitatii, a modalitatilor de manifestare in cadrul social si a comunicarii cu cei din jur. Socializarea este un proces firesc, dar si fundamental in devenirea omului ca fiinta sociala, un proces necesar prin care omul asimileaza, dar si impartaseste la randul sau.

 

Scop:

Promovarea oportunitatilor egale pentru incluziune sociala prin realizarea de activitati din domeniul abilitatilor de viata pentru copiii cu dizabilitati.

 

Obiective:

• Formarea si dezvoltarea abilitatilor necesare autonomiei personale si a deprinderilor practice;
• Formarea si dezvoltarea abilitatilor de comunicare si socializare;
• Constientizarea parintilor copiilor din grupul tinta in ceea ce priveste necesitatea formarii si dezvoltarii abilitatilor de viata ale acestora, in vederea incluziunii lor sociale;
• Constientizarea copiilor cu dezvoltare normala si a familiilor lor privind problemele copiilor cu dizabilitati si necesitatea dezvoltarii abilitatilor lor de viata pentru integrare sociala si participare;
• Formarea si dezvoltarea abilitatilor sociale de baza in interactiunea cu copii de aceeasi varsta (comunicare verbala, initativa sociala, dezvoltarea jocului);
• Formarea si dezvoltarea de abilitati manuale, artistice (colorat, decupat, pictat);
• Exersarea abilitatilor necesare pentru realizarea independenta a rutinelor zilnice;
• Formarea si exersarea abilitatilor psihomotrice generale prin exploarea mediului.

Beneficii:

Socializarea contribuie la formarea personalitatii adaptative, integrative. Activitatile de tip ergoterapeutic din cadrul grupului de socializare asigura formarea unor deprinderi care il pregatesc pe copilul cu dizabiliati pentru insertia socio-profesionala.

Abilitatile sociale timpurii sunt importante pentru dezvoltarea globala a copiilor, deoarece ei incep sa formeze relatii pozitive cu adultii si cu alti copii inca de la varsta frageda. In interactiunile sociale se formeaza calitati precum respectul, compasiunea, empatia. Copiii care interactioneaza mai mult cu alti copii de varsta apropiata, sunt cei care au si cele mai bune abilitati de comunicare.
Exista insa copii pentru care interactiunile sociale pot reprezenta o provocare. Acestia sunt fie copii timizi, retrasi social, fie copii cu nevoi speciale care sunt afectati de: intarziere in dezvoltarea psihica, tulburari de spectru autist, tulburari de comportament sau tulburari emotionale, etc. In acest caz, integrarea intr-un grup de copii aflati in stadii apropiate ale dezvoltarii, poate fi extrem de folositor. Interventia specializata a unui adult, a unui cadru terapeutic (ex. grupuri de socializare) sau unul ludic , poate fi utila.

In astfel de grupuri adultii pot incuraja interactiuni sociale pozitive astfel:

• Prin planificarea si implementarea jocurilor si activitatilor de grup care incurajeaza copiii sa imparta, sa isi astepte randul si sa ii resecte pe ceilalti;
• Prin crearea unor centre de invatare si joaca in grupuri mici, joaca in grupuri mici poate fi mai putin intimidanta pentru copiii care sunt inhibati in interactiunile sociale;
• Propunerea unor activitati ce presupun formarea de perechi intre copii, astfel, cei care au probleme in a initia contacte sociale, au ocazia de a participa la jocuri si activitati, alaturi de un coleg;
• Evidentierea unor interese comune la copii si emiterea de sugestii care sa ii atraga in jocul social;
• Folosirea materialelor astfel incat sa stimuleze jocul in grup si interactiunile fata in fata (asezarea de mai multe pensule la un sevalet, de mai multe puzzle-uri la o masa, asezarea scaunelor in jurul unei mese si nu doar pe o parte a acesteia, etc .)
• Observarea copiilor care sunt mai retrasi de restul grupului si invitarea lor la activitati;
• Aprecierea pozitiva a comportamentelor sociale dezirabile ale copiilor, fapt care le intareste si creste sansa ca acestea sa se repete.
• Abilitatile sociale dobandite timpuriu conduc la formarea unei conduite sociale pozitive de-a lungul vietii, ajutand copiii sa devina, in timp, adulti responsabili social, putand dezvolta relatii sanatoase, guvernate de respect pentru ceilalti, dar si pentru sine, de generozitate, empatie si compasiune. Vor avea abilitati crescute de exprimare dar si de intelegere, capacitatea de a vedea lucrurile din mai multe perspective, de a fi flexibili, de a se adapta cu usurinta diverselor contexte sociale, de a initia contacte sociale, a dezvolta si mentine relatii de prietenie.